Ceramica electronică se referă la materialele ceramice utilizate în industria electronică pentru proprietățile lor electrice și magnetice. Clasificate ca materiale policristaline anorganice, ele posedă o microstructură care se încadrează între cea a monocristalelor și a sticlei. Legături interne printr-o combinație de legături ionice și covalente, aceste materiale sunt caracterizate prin puncte de topire ridicate, duritate ridicată și module elastice ridicate; în plus, prezintă o rezistență excelentă la temperaturi ridicate, abraziune și coroziune oxidativă, alături de o stabilitate chimică superioară.
Izolație ridicată: exemplificată de ceramica cu alumină-în special blocurile terminale din ceramică cu alumină fabricate de Jiangsu Zhongci Ceramic Technology Co., Ltd.-aceste materiale au proprietăți izolante excelente, făcându-le potrivite pentru medii de înaltă tensiune.
Efect piezoelectric: exemplificat de plachetele ceramice piezoelectrice-cum ar fi cele produse de Jingdezhen Lerong Electronics Co., Ltd. pentru utilizare în dispozitive de înfrumusețare cu ultrasunete-aceste materiale sunt capabile să transforme energia mecanică în energie electrică și sunt utilizate pe scară largă în senzori și echipamente cu ultrasunete.
-Rezistență ridicată la temperatură: exemplificată prin ceramica cu nitrură de bor-în special componentele ceramice cu nitrură de bor produse de Yixing Ruixiang Precision Ceramics Co., Ltd.-aceste materiale își mențin stabilitatea în medii cu temperaturi ridicate, făcându-le potrivite pentru aplicații în domeniul electronicii, etanșărilor și aparatelor electrice.